» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



Muntii nostri aur poarta
 
..................................................................................................................................................................................................


  « Inapoi

Muntii Semenic (Semenicului)

Sunt multe carti dedicate Muntilor Semenic; pentru Colectia "Muntii nostri" de elaborarea Ghidului "Muntii Semenic" s-a ocupat Prof. Mihai Grigore. Conform celor descrise in ghid, desfasurandu-se ca o dorsala de la NNE catre SSV, Muntii Semenic formeaza un pivot de care se sudeaza intreaga regiune a Banatului, fiind demarcati pe trei laturi de arii depresionare si culoare tectonice adanci si, numai pe marginea de vest, la contactul cu Muntii Aninei, de vaile Barzava si Poneasca, ale caror trasee de sens opus se remarca prin evidente caractere fizico-geografice de tranzitie. In ansamblul Banatului, Muntii Semenic detin recordul de inaltime, fiind depasiti numai ca suprafata de Muntii Almajului. Limita de nord incepe din Tilva Sarbului (476m alt), cca 2 km est de localitatea Soceni, trece pe la sud de Dealul Piatra Straja (445m alt), pe la nord de dealurile Paza (450m alt), Fantanii (550m alt), Sovesna (584m alt), Cucuiul Plesii (527m alt), Piatra Alba (465m alt), oprindu-se la aproximativ 3 km sud de Caransebes in valea larga a Timisului. Ea separa Muntii Semenic de Depresiunea Ezeris-Brebu, Dealurile Sacosului si Depresiunea Caransebes. Limita de est porneste din apropierea orasului Caransebes, desfasurandu-se pe stanga vaii Timisului, pe linia localitatilor: Buchin, Petrosnita, Valisoara, Bucosnita, Golet, Slatina-Timis, Sadova Veche, Armenis, Teregova, separand Muntii Semenic de Muntii Tarcului, prin acest larg culoar tectonic care prezinta caractere de arie depresionara mult alungita. De la Teregova, raul Timis coteste brusc catre NV patrunzand adanc in zona centrala a Mv. Semenic. Dupa ce limita se continua aproximativ 3 km pe valea Teregovei, se orienteaza catre sud-vest ajungand in Dealul Lung situat deasupra comunei Luncavita. Pe aceasta mica portiune, intre Muntii Semenic si Muntii Cernei se intercaleaza extremitatea nordica a culoarului tectonic Cerna - Mehadica, care inainteaza de la sud catre nord, pe aliniamentul Domasnea - Poarta Orientala - Teregova. Din Dealul Lung, limita se continua pe la est de Vf. Pietrele de Moara (920m alt) si Vf. Lazul Mare (764m alt). Limita de sud separa Muntii Semenic de Muntii Almaj prin Depresiunea Bozovici. Ea se desprinde de sub Vf. Lazul Mare, de unde serpuieste lent, lasand spre sud interfluvii care poarta frecvent denumirea de "talva", prin care se intelege notiunea de culme neteda si prelunga. Aliniamentul ei trece pe la sud de Vf. Capu Dealului (784m alt), situat la 3 km vest de localitatea Parvova, Vf. Lacu Cerbului (933m alt), mai departe traverseaza Talva Breazovii, inainteaza pe la sud de Vf. Polovart (954m alt), trece peste Dealul Zagrazii si se opreste la confluenta vaii Poneasca cu Valea Minisului. Limita de vest prezinta un grad de complexitate deosebit, despartind Muntii Semenic de Muntii Aninei. Pornind de la confluenta vaii Poneasca cu Raul Minis, ea inainteaza trecand pe la vest de Dealul Zagrazii (921m alt). De aici, limita se desfasoara pe dreapta vaii Poneasca, trece prin Vf. Poiana Rusului (1023m alt) si patrunde in directia obarsiei raului Barzava. In continuare, limita Muntilor Semenic este marcata de Culmea Raspitel (888m alt), Vf. Poiana Betii (867m alt), Culmea Certej (955m alt), trece pe la est de localitatea Cuptoare, peste Dealul Piatra Alba, vest de Poiana Cozia (688m alt) si coboara la nivelul albiei Barzavei pe care o traverseaza. Dincolo de acest rau, limita se continua pe la vest de Dealul Pietrosu si Talva Matricii (574m alt), apoi se orienteaza catre NV prin Dealul Poienii (493m alt), trece peste Valea Tarnovei si se opreste in Talva Sarbului (476m alt), la contactul cu limita nordica si perimetrul Depresiunii Ezeris-Brebu. Datorita numeroaselor procese si prefaceri geologice, in urma carora regiunea a luat infatisarea de masiv montan, cu toate ca inaltimile maxime nu ating valoarea de 1450m. Datorita „forfecarii” tectonice, Mv. Semenic se prezinta asimetric, in sensul ca jumatatea de nord denumita Muntele Nemanul constituie o zona mai joasa, ce coboara sub forma de trepte prelungi spre valea larga a Timisului, iar sectorul sudic alcatuieste un compartiment mai ridicat, denumit Semenicul Inalt, in cadrul caruia se afla situate cele mai mari altitudini. Acest al doilea sector cu cele mai reprezentative forme montane prezinta un versant destul de abrupt catre Depresiunea intramontana Garana - Brebu Nou, dincolo de care, catre sud, scade gradat prin trepte largi spre Depresiunea Bozovici.
| sus |
Copyright © 2005—2020 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.